Emisiune despre etnobotanice

În data de 13 februarie, Antena 3 a
http://inregistrari.antena3.ro/view-13_Feb-2011-Sinteza_Zilei_cu_Mihai_Gadea-12.html

Reabilitarea consumatorilor de droguri

Reabilitarea consumatorilor de droguri

Organizarea sistemului de asistenţă adresat persoanelor dependente de droguri reprezintă o combinaţie de intervenţii terapeutice, sub forma unui continuum, acoperind tot spectrul de servicii (centre, programe, servicii, tipuri de asistenţă…) disponibile pentru consumatorul de substante psiho-active în concordanţă cu nevoile acestuia şi într-o perioadă de timp dată; ca şi totalitatea serviciilor oferite subsecvent pe parcursul evoluţiei tulburării datorate consumului. Fiecare componentă este considerată extrem de importantă pentru integralitatea şi operaţionalitatea sistemului de asistenţă, cu toate că acestea nu au o importanţă/valoarea terapeutică similară şi rareori se regăsesc în totalitate, în timp sau într-un anumit loc.

Sistemul de asistenţă a consumatorilor de substante psiho-active include cîteva componente sau arii de intervenţie, aflate în legătură cu stadiile distincte ale adicţiei, cum ar fi cazul urgenţelor sau necesităţii asistenţei imediate, tratamentul şi asistenţa dependenţei în sine sau reintegrarea socială. În toate cazurile, intervenţiile terapeutice se desfăşoară într-o anumită unitate, integrată operaţional cu alte unităţi în care se desfăşoară intervenţii generale, de specialitate şi specifice, posibil şi cu serviciile sociale sau comunitare. Important este ca procesul de tratament să se desfăşoare conform urmatoarelor trei etape :  

Dezintoxicarea: etapa de stabilizare

Dezintoxicarea constituie etapa iniţială a tratamentului medicamentos. Aceste programe asigură procesul de dezintoxicare a consumatorului de substante psiho-active sub observarea specialistului medic. Persoanele dependente de substanţe psiho-active vor întîmpina greutăţi in cazul întreruperii consumului de droguri şi vor necesita asistenţă medicală (dezintoxicare). Sindromul de abstinenţă care se manifestă  la întreruperea consumului adictiv poate fi diferit în dependenţă de tipul drogului consumat. Caracteristicile de bază însă sunt: necesitatea şi dorinţa patologică de a continua consumul de droguri, neliniste, irascibilitare, insomnie, disfuncţii de atenţie. Scopul de bază al procesului de dezintoxicare îl constituie abstinenţa provocată într-un mod sigur şi confortabil. Dezintoxiarea nu reprezintă o metodă de reabilitare de dependenţa de droguri şi rareori este eficientă în ajutorul beneficiarului de a nu mai consuma droguri un timp îndelungat. Este corect să considerăm dezintoxicarea drept etapa iniţială a programului de tratament/reabilitare, orientate spre  abstinenţă şi însănătoşire.

Reabilitarea: etapa de prevenire a recăderilor (recidivelor)

Reabilitarea, adică etapa de asistenţă orientată asupra prevenirii recăderilor/recidivelor, adresează necesităţile persoanelor care au finisat etapa de dezintoxicare sau care ramîn a fi dependente dar nu manifestă simptome evidente de abstinenţă ce necesită dezintoxicare. Programele de prevenire a recăderilor sunt menite să schimbe comportamentul persoanei în scopul controlului necestităţii de a continua consumul de substanţe psiho-active. La această etapă pot fi utilizate atît  măsuri psiho-sociale, cît şi farmacologice. În contexul prezentului document ne vom referi în special la măsurile psiho-sociale.

Problemele legate de consumul de substanţe definesc o gamă largă de comportamente şi atitudini. În viaţa fiecărui consumator substanţa are cel puţin un rol; ade­sea ea reprezintă principalul mijloc de a face faţă unor situaţii dificile. Unii con­sumatori aleg să vadă şi reversul monedei (efectele negative) chiar din perioada de iniţiere a consumului, alţii abia după ani de zile; unii consumatori pot dezvolta rapid dependenţa la substanţă, alţii pot consuma abuziv toată viaţa fără a fi dependenţi din punct de vedere medical Per ansamblu, concepţia modernă asupra dependenţelor defineşte existenţa unui continuum pentru consumul de substanţe.

Comportamentul de consum este frecvent supus unor procese de schimbare -spontane sau ca urmare a unor intervenţii specializate. Prochaska şi Di Clemente (1983) au formulat un model transteoretic al schimbării (fundamentat pe 18 teorii distintincte privind procesul schimbării) cunoscut sub denumirea de Ciclul Schimbării. Acesta face referire atât la schimbarea care are loc în absenta contractului cu un terapeut, cât şi la schimbarea asistată de un profesionist.

Stadiile ciclului schimbării (după Prochaska şi Di Clemente):  

• Stadiul precontemplativ defineşte „luna de miere" a adicţiei când doar efectele plăcute ale comportamentului sunt luate în considerare», in timp ce con­secinţele neplăcute sunt complet ignorate. În această etapă consumatorul ia în considerare posibilitatea schimbării.
• Stadiul contemplativ este etapa în care persoana începe să fie conştientă şi de efectele negative, neplăcute ale comportamentului, să fie îngrijorată şi să ia în considerare posibilitatea schimbării, dar este ambivalentă şi nesigură în raport cu schimbarea.
• Stadiul deciziei/pregătirii. Schimbarea începe să fie văzută ca o necesitate, deoarece consumatorul resimte din ce în ce mai dureros efectele neplăcute. El plani­fică să realizeze schimbarea în viitorul apropiat, dar încă nu e hotărât asupra a ceea ce are de făcut în continuare.
• Stadiul acţiunii începe atunci când persoana face paşi concreţi spre realizarea schimbării, dar aceştia sunt deocamdată instabili.
• Stadiul menţinerii. Clientul şi-a atins obiectivul propus - ca de exemplu în­cetarea completă a comportamentului indezirabil - şi se concentrează acum pe menţinerea noilor comportamente însuşite.
• Stadiul recăderii. Clientul experimentează recurenţa simptomelor şi, în faţa consecinţelor acestora, decide ce are de făcut în continuare. Opţiunile pot fi: reluarea tratamentului, a programului de recuperare sau. dimpotrivă, reluarea consumului.

Persoanele cu tulburări legate de consumul de substanţe sau alt comportamet adictiv au cel mai adesea o evoluţie circulară, parcurgând în mod repetat ciclul schimbării. De exemplu, un consumator de droguri aflat în faza de precontemplare ignoră efectale negative ale consumului, concentrându-se pe efectele plăcute. După un timp, per­soana poate începe să devină tot mai conştientă şi îngrijorată de efectele negative (senzaţia de mahmureală, greaţa, durerile de stomac, dificultăţile financiare, deteri­orarea relaţiei cu partenerul etc.) intrând în faza de contemplare, de unde - spontan sau ca urmare a intervenţiei terapeutice - se îndreaptă mai departe spre luarea unei decizii, de exemplu micşorarea cantităţii de drog consumate şi diminuarea frecven­ţei consumului - stadiul deciziei. Ulterior, persoana poate reveni asupra deciziei şi renunţa la obiectivul de schimbare (se întoarce în stadiul de contemplare) sau poate avansa în ciclul schimbării şi concepe un plan concret de schimbare, pe care îl poate pune mai târziu în acţiune - cere ajutorul de specialitate, spune familiei despre decizie, cere suport prietenilor, aruncă drogul etc. (stadiul acţiunii). Odată schimbat comportamentul de consum - atinge abstinenţa sau consumă controlat -clientul poate menţine schimbarea sau alege să reia consumul (stadiul menţinerii, respectiv al recăderii).

Majoritatea persoanelor care se angajează în schimbarea comportamentului (de consum) revin cel puţin o dată la un stadiu anterior în ciclul schimbării. După recădere, consumatorul poate decide să reintre în oricare dintre stadii, inclusiv în precontemplare, deşi sunt autori care consideră că, odată ce clien­tul a început să contemple, el nu mai revine în stadiul de precontemplare şi de aceea plasează acest stadiu în afara cercului. Majoritatea consumatorilor de substanţe parcurg de mai multe ori acest ciclu, până la obţinerea recuperării.

Terapeutul poate facilita parcurgerea de către client a etapelor ciclului schimbării prin folosirea unor tehnici de creştere şi susţinere a motivaţiei precum Interviul motivaţional.

Prevenirea Recăderilor reprezintă un set complex de intervenţii care combină psihoeducaţia şi intervenţia terapeutică - predominant de tip cognitiv-comportamental destinat consumatorilor aflaţi în faza de menţinere a ciclului schimbării.

Modelul prevenirii recăderilor prezintă dintr-o perspectivă mai optimistă obser­vaţia (descurajantă pentru unii) că majoritatea consumatorilor problematici de sub­stanţe recad. Astfel, recăderea nu este sfârşitul drumului, ci doar o nouă etapă în călătoria pe care consumatorul de substanţe o are de parcurs pentru a ajunge la recuperarea totală. Consumatorii care recad nu se întorc în poziţia zero, în acelaşi loc de unde au plecat în ciclul schimbării. Experienţa contemplării, a deciziei, a acţiunii şi menţinerii pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă a schimbării a produs o serie de modificări la nivel comportamental şi cognitiv. Clientul a adunat o serie de cunoştinţe despre propriul său comportament, despre abilităţile pe care le posedă şi despre situaţiile cu cel mai mare risc. De aceea, reluarea ciclului schimbării nu se aseamănă cu o mişcare circulară, ci mai degrabă cu înscrierea pe panta ascenden­tă a unei spirale.

Acceptarea recăderii ca o parte integrantă (şi naturală) a procesului schim­bării a condus şi spre o modificare a obiectivelor şi criteriilor de succes ale trata­mentului; scăderea numărului, a frecvenţei recăderilor şi a intensităţii acestora în ter­meni de durată şi cantitate de substanţă consumată sunt obiective dezirabile şi acceptabile. în plus, viziunea conform căreia recăderea este un proces, o etapă şi nu un marker punctual al eşecului are, în programele de prevenirea recăderilor, o impor­tanţă terapeutică. Astfel, recăderea începe înainte de reluarea propriu-zisă a consumului de substanţă ulterior unei perioade de absti­nenţă şi continuă după primul act de consum. Recunoaşterea la timp a semnelor apariţiei unei recăderi permite consumatorului să instituie strate­gii de a face faţă (coping), strategii învăţate şi repetate împreună cu terapeutul şi colegii de grup şi în mediul de viaţă al clientului (sub forma temelor pentru acasă).

Clienţii sunt invitaţi să adopte următoarea viziune asupra recăderilor: un episod de consum nu reprezintă eşecul încercărilor lor, ci o oportunitate de învăţare, un pas înainte pe spirala schimbării.  

Asistenţă post reabilitare

Mai multe programe de asistenţă structurată a persoanelor dependente de substante psiho-active identifică perioade de asistenţă mai puţin intensă la finele procesului de reabilitare, numită asistenţă post reabilitare. Această asistenţă cuprinde perioada de la o luna pină la cîteva luni sau chiar mai mult după finisarea tratamentului sau a asistenţei de bază şi este bazată pe intenţia de a oferi beneficiarului suport la nivelul necesar de păstrare a rezultatelor obţinute în perioada tratamentului sau a reabilitării ca atare. Se propune participarea în cadrul grupurilor de suport reciproc şi autosuport, consiliere in privinţa angajarii în cîmpul muncii, instrurrii şi profesionalizării. Evaluarea acestui tip de asistenţă permite să conchidem că acesta joacă un rol important in finalizarea procesului de reabilitare.

Informatii generale despre droguri ( Asociatia De Lupta Antidrog AMA )

Informatii generale despre Droguri :

     Drogurile sunt substante create artificial de om, fie din plante, fie pe cale chimica. Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruatia neregulata. Din punct de vedere psihic pot aparea: anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia, oboseala extrema, iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si neodihnitor. Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica.
      Heroina. Este un drog tare care produce puternice stari de euforie. Este extrasa prin metode chimice din morfina. Este de trei sau patru ori mai puternic decat morfina si initial era considerat un analgezic ce nu creeaza dependenta, substitut al morfinei. Oamenii care folosesc heroina sunt supusi unui mare risc de a deveni dependenti. Vulnerabili la posibilitatea de a consuma heroina sunt persoanele tinere care nu stiu ce urmari poate avea consumul acestui drog. Heroina este un fel de praf (pudra) si uneori este combinata cu diferite substante. Se poate si injecta. Efectele acestui drog sunt dramatice. In primul efectele psihice si faptul ca persoanele dependente vor fi respinse de societate. In al doilea rand consumatorii de heroina vor avea mari probleme cardiovasculare si respiratorii. Alte efecte: constipatie, dereglari sexuale sau endocardita. Poate duce insa si la diminuarea vazului, la pneumonie, la coma si chiar la moarte. Cocaina. Este un drog destul de puternic , o substanta extrasa din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul care poate duce rapid la dependenta.Distribuitorii ilegali dilueaza in general substanta pura cu amidon, pudra de talc, zahar, procaina sau amfetamine. Se prezinta sub forma de pudra cristalina de culoare alba. Poate fi prizata sau, daca este sub forma lichida se poate injecta. Are un efect rapid asupra organismului, efect ce dureaza pana la 20 de minute. Si de aici incep marile probleme. Dupa terminarea efectului, consumatorul simte din nou nevoia acelei stari euforice si doreste o noua doza. Efectele cocainei: nervozitate, depresie, acte irationale, halucinatii, paranoia, hipertensiune, probleme cardiovasculare, hemoragii cerebrale. Trebuie sa adaugam ca in cele din urma poate duce la moarte. Pentru 15-20 de minute de euforie nu merita sa va distrugeti viata. Nu uitati daca ati consumat odata, puteti deveni dependenti si societatea in care traiti va va respinge ca om.
     Ecstasy.Alte denumiri: MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers.A aparut in: 1912. Se prezinta sub forma de tablete sau capsule. Drogul produce senzatii placute, senzatii de fericire si armonie. Acestui drog afecteaza in primul rand creierul.
     Marihuana. Marihuana este amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semintele si florile uscate ale canepei (Cannabis Sativa) si are aspect de tutun verzui taiat foarte fin. La cei ce utilizeaza multa marihuana, THC-ul poate fi gasit in organism chair dupa saptamani de la incetarea folosirii drogului. Toate tipurile de marihuana au efect halucinogen de intensitate scazuta, perturband functiile creierului .
     Barbituricele.Alte denumiri: amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils.Sunt antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii. Cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule rosii, albastre, galbene sau albe.barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efectelor, ca avand actiune foarte scurta, scurta, intermediara si de lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr-un minut de la administrarea injectabila, cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 15-40 de minute de la administrarea orala si dureaza pana la sase ore. Barbituricele cu actiune indelungata isi fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore.Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia - ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuala scazuta. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea. Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza - moartea.
     Daca se iau în considerare si medicamentele – tranchilizante, sedative, antidepresive – procentul românilor care au testat drogurile ajunge la 8,6%. Procentele se traduc simplu – 1.300.000 de români au testat pe pielea lor ce înseamna substante interzise, releva un raport al Agentiei Nationale Antidrog. Si cum plaja de alegere este vasta , cel mai consumat drog este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy – 0,4%, heroina( – 0,1%, halucinogene – 0,1%, cocaina în ambele forme – baza( sau crack) – 0,1%. Canabis la toata tara, pentru ca el se fumeaza sau testeaza în toate regiunile tarii, indiferent de vârsta. Desigur, cei mai multi fani, cu vârste cuprinse între 15 si 64 de ani, sunt la Bucuresti – consumul înregistrând aici un procent de 5,6%. Capitala este urmata de Transilvania – 1,3 % si Muntenia, Moldova, Banat-Crisana – 1,1%, Dobrogea cu 0,9% si Oltenia, cu 0,06%. Restul drogurilor – ecstasy, heroina , inhalante, amfetaminele si cocaina – sunt încercate cu precadere de populatia tânara, între 15 s,i 34 de ani. .

Simptome ce apar în urma consumului de droguri

Simptome ce apar în urma consumului de droguri

In diversele documente pe care le-am consultat la inceputul căutărilor noastre in scopul dezvoltarii acestui site, am gasit unele indicii care v-ar putea ajuta sa aflati daca un apropiat al dvs. sau cineva la care tineti consuma droguri, existand pericolul de a deveni cate putin in fiecare zi dependent de droguri.

Nu mai trebuie spus ca aceste indicii sunt foarte semnificative cu conditia sa cunoasteti extrem de bine persoana in cauza. Este important sa stiti ca mai multe indicii care urmeaza a fi deschise mai jos constituie un comportament normal la unele persoane.
Inca o data, va amintim sa ramaneti vigilenti in fata informatiilor pe care le-am cules si pe care vi le transmitem in mod liber.

Simptomele fizice legate de consumul de droguri

• intoxicatie aparenta
• pleoape cazute
• ochi rosii
• pupile dilatate sau contractate
• ten anormal de palid
• modificari ale ritmului de somn
• insomnie
• somn la ore neobisnuite
• imbolnaviri dese ca urmare a scaderii rezistentei la infectii
• guturai
• tuse slaba
• dureri la nivelul toracelui
• modificari sau crestere brusca a apetitului
• pierderi in greutate sau pierderea poftei de mancare inexplicabile

Lista schimbarilor de comportament

• schimbari de dispozitie inexplicabile
• depresie
• anxietate sau o proasta dispozitie care persista
• reactii exagerate fata de unele simple cereri
• egoism, lipsa de consideratie pentru ceilalti
• caracter ascuns
• retragerea din viata de familie
• pierderea interesului fata de unele activitati pe care le indragea inainte
• lipsa de motivatie, plictiseala, indiferenta
• pierdera remarcabila a puterii de concentrare
• pierderea memoriei imediate
• schimbarea sistemului de valori, a idealurilor, a credintelor
• noi prieteni pe care nu este interesat sa vi-i prezinte
• conversatii telefonice pe ascuns
• absente inexplicabile de acasa
• furt de bani
• disparitia unor obiecte din casa care pot fi vandute usor pentru procurarea banilor
• purtarea ochelarilor de soare in momente nepotrivite

Indicii fizice

• pachete mici din aluminiu
• miros de marijuana in camera, impregnat in haine si par
• esente parfumate sau deodorante pentru incaperi
• picaturi pentru ochi
• tigari rulate
• tigari pe jumatate scuturate si maruntite
• clestisori metalici pentru tigari de marijuana, cu extremitatile innegrite sau gudronate
• foita de tigari
• prafuri, graunte, substante vegetale, ciuperci
• capsule sau comprimate de origine necunoscuta
• pipe, accesorii de pipa, filtre
• cantar, trusa pentru experiente chimice
• lingurite, paie, lame de ras oglinzi
• saculeti de plastic sau flacoane mici de sticla
• cutite cu capat ars
• arzator cu propan

Atentie!

Dupa parerea noastra, trebuie sa aveti banuieli serioase inainte de a incepe sa scotociti in camera copilului si in lucrurile lui personale, deoarece acest lucru ar putea pur si simplu agrava situatia. Niste banuieli nejustificate fata de copilul pe care il iubiti i-ar putea provoca acestuia si dezvolta o neincredere excesiva in relatia cu dvs. sau cu ceilalti membri ai familiei. De retinut ca dialogul ramane elementul primordial.

Schimbari inregistrate in mediul scolar

• scadere a randamentului scolar, a notelor obtinute
• diminuarea memoriei imediate, a capacitatii de concentrare, a atentiei
• absente sau intarzieri frecvente
• lipsa de participare in clasa
• somn sau somnolenta in timpul orelor
• tinuta neglijata, haine sau igiena personala lasand de dorit
• apatie
• probleme de comportament, masuri disciplinare crescute
• nou grup de prieteni

Cazuri de oameni reabilitati

Reabilitarea

          Reabilitarea este un termen larg care insumeaza toate procedeele medicale si/sau pshihoterapeutice pentru tratarea dependentei de substante psihoactive cum ar fi alcoolul, medicamente, nicotina, sau droguri ca heroina, cocaina si amfetaminele. Scopul reabilitarii este acela de a-l convinge pe dependent sa renunte la consumul de substante psihoactive in special pentru a evita problemele care survin din consumul abuziv de aceste substante.
         Persoane de toate varstele sufera de pe urma consumului de droguri: bebelusii care au fost prenatal expusi la droguri, adolescentii, adultii, parintii. Multe persoane se gasesc in circumstante sociale sau financiare dificile ceea ce face ca tratementul impotriva dependentei de droguri sa fie mai greoi. Desi sunt anumite probleme comune tuturor grupelor de oameni, gravitatea dependentei variaza de la persoana la alta.
         Dependenta de droguri este o afectiune care poate fi tratata deoarece este privita ca o boala. Tratamentul nu este unul general ci trebuie croit in functie de fiecare persoana.
Dependenta este este definita ca o afectiune cronica si recurenta a creierului care este caracterizata prin cautarea obsesiva a drogurilor si consumului acestora. Dependenta este vazuta ca o boala a creierului deoarece drogurile pot schimba structura creierului si modul in care acesta functioneaza.    Consumul de droguri poate avea efecte indelungate asupra creierului ce au ca rezultat comportamente periculoase care pot fi vazute la cei dependenti.
        Cum influenteza drogurile creierului la nivel chimic? Creierul nostru este construit sa sustina obiceiuri care fac bine organismului. El ne recompenseaza cand indeplinim aceste activitati prin eliberarea de dopamina si ne face sa ne simtim bine. Drogurile afecteaza in mod direct sau indirect sistemul de recompensare a creierului prin inundarea lui cu dopamina sau serotonina si creeaza acel sentiment de euforie. Acest proces este specific fiecarui tip de drog. Nu putem atinge acesti tip de euforie prin nici un tip de recompensa naturala.
Tratamentul persoanelor dependente de droguri tine cont de cele doua fatete ale dependentei: dependenta este fizica si psihologica. Cercetarile arata ca imbinarea tratementului medicamentos cu cel comportamental este cea mai buna metoda de reabilitare si tratare a dependentei.
        Dependenta fizica implica un proces de detoxifiere pentru a-l ajuta pe pacient sa tina piept reactiilor adverse ce apar dupa intreruperea consumului de droguri. Mai multe tipuri de medicamente pot fi folosite in anumite etape ale tratamentului pentru a ajuta pacientul sa nu mai consume droguri si sa nu cedeze din nou acestui comportament.Cand pacientii se opresc din consumul unui anumit drog, ei pot experimenta simptome la nivel fizic sau psihologic ca depresie, neliniste, anxietate, neliniste, insomnii. Sunt unele medicamente care ii pot ajuta pe pacienti sa depaseasca aceste stari.
       Alte medicamente sunt folosite pentru a-l ajuta pe pacient sa continue tratamentul. Aceastea ajuta creierul sa se adapteze in mod treptat la lipsa drogului. Aceste medicamente au un efect calmant asupra pacientului ajutandu-l pe acesta sa se concentreze asupra tratamentului comportamental.
        De asemenea, exista si medicamente care il pot ajuta pe pacientul care tocmai a terminat tratementul sa nu-si reia vechile obiceiuri din cauza stresului sau expunerii la droguri.
Metadona este cea mai folosita substanta in tratarea dependentei de droguri.
Tratamentele comportamentale ii ajuta pe pacienti sa isi schimbe atitudinea fata de droguri si le ofera instrumente pentru a mai bine gestiona situatiile stresante in care se vor gasi zi de zi, situatii care i-ar putea impinge din nou la consumul de droguri. Mai mult, terapiile comportamentale cresc eficienta tratamentului medicamentos si ii incurajeaza pe oameni sa urmeze tratementul pentru mai mult timp. De obicei tratamentul dureaza pana la 3 luni.

Introducere

Acest blog a fost creat pentru a prezenta efectele nocive ale consumului de droguri ,tipuri de droguri si remedii folosite pentru eliminarea dependentei de droguri .

Cele mai periculoase 10 droguri si efectele lor

Dependenta de droguri sau abuzul de substante ilegale sunt des intalnite in multe dintre tari.

Pentru cei care nu au tangente cu acest subiect este imposibil sa ii inteleaga in totalitate pe cei care folosesc droguri si felul in care vad acestia din urma lucrurile.

Aceasta lista facuta de Listverse.com este utila atat celor care nu iau droguri (de cele mai multe ori avizi dupa informatii de gen, nefiind cunoscatori), dar si pentru consumatori (pe care nu ii voi numi "junkers"/"junkies") - intotdeauna e loc de mai multe cunostinte.

De la utilizare pana la dependenta este un pas si de cele mai multe ori avem tendinta sa spunem ca "nu suntem genul care sa devenim dependenti". Pe aceasta premisa putem incerca sa luam si, cand nici nu ne asteptam, ne trezim ca nu stim cum ai ajuns in acel stadiu.

Complicatia pe care o au toate aceastea in comun este riscul de stop cardiac din cauza tensiunii crescute si a batailor neregulate ale inimii, iar cele mai puternice dintre droguri pot duce la dementa, paranoia si depresie.

Citand din South Park: "Drugs are bad, mkaaay?".


10. PCP (Fenciclidina)



Sau Angel Dust, Wet, Sherm, Sherman Hemsley, Rocket Fuel, Ashy Larry, Shermans Tank, Wack, Halk Hogan, Ozone, HannaH, Hog, Manitoba Shlimbo, Embalming Fluid. Substanta face parte din categoria anestezicelor si, fumat, prizat sau inghitit, are efecte haluginogene, blocheaza receptorii de durere si afecteaza centri motorii. PCP este mai periculos decat celelalte categorii de halucinogene.

9. Shrooms



Ciupercile halucinogene contin subtante care dau stari psihedelice. Efectul lor dureaza intre 3 si 7 ore, in functie de doza, metoda de preparare si metabolsimul persoanei. Efectele mizeaza pe vizual si auditiv si apar dupa aproximativ o ora.

8. Marijuana



Cannabis, iarba, weed, green, g sau cum vreti sa ii spuneti este psihoactiva si are efect halucinogen, fie ca este fumata sau ingerata. Cantitatea minima necesara de THC (cristalele albe de pe frunze) pentru a-si face efectul este de 10 micrograme per kilogram de corp. Consumata, altereaza functiile motorii si activitatea creierului, iar efectele sunt foarte diferite, influentate de absolut orice factor - poti fi relaxat, fericit, depresiv, irascibil, panicat, paranoic.

7. Opium



Opiu, opium, nu conteaza cum i se zice, contine aceeasi cantitate mare de codeina si de morfina, din care se produce heroina, semi-sintetica. In unele tari este folosit ca drog recreational, insa in general este interzis, fiind pe lista narcoticelor. Efectul este unul de anesteziere, asemanator cat de cat cu Ketamina (K, Kay, Special K, Vitamina K etc.).

6. Ecstasy



Ex, X, boabe este un drog recreational adesea asociat cu drogurile luate in cluburi de noapte. Efectele presupun ascutirea simturilor, euforie, empatie, dragoste, fericire, senzatia de claritate a mintii. Pulsul crescut si inclestarea dintilor sunt alte efecte comune.

5. LSD



LSD, L, Acid, Lucy sau Sidney iti dilateaza pupila, reduce apetitul si clasicele tensiune crescuta sau scazuta, inclestarea dintilor, ameteala, amorteala, cresterea glicemiei etc. Asta fizic. Psihic, efectele difera de la om la om: culori radiante, suprafete care par sa sa tremure, distorsionarea timpului. Mai neplacut este ca iti uiti identitatea si te trezesti dupa doua zile ca nu stii cine esti, unde stai si ce cauti acolo. In plus, in unele cazuri se intampla ca ceva sa ramana schimbat pentru totdeauna la nivelul creierului.

4. Crack



Crack este o forma de cocaina, sub forma de cristale, care poate fi fumata. Efectul ei este mult mai puternic si mai rapid decat cel al cocainei, care este inhalata. Cauzeaza euforie, paranoia, insomnie, pofta mai mare de cocaina, incredere in sine, depresie. Cel mai cunoscut efect este senzatia periculoasa (pentru utlizator, deoarece nu se stie ce poate decide sa faca pentru a scapa de ea) de "insecte pe sub piele", cunoscuta ca sindromul Ekbom.

3. Metamfetamina



Numita si Meth sau Ice, intra in creier si declanseaza eliberarea treptata a dopaminei, serotoninei si a norepinefrinei. Da dependenta din cauza starilor de euforie si incantare si duce la actiuni repetitive, cum ar fi spalatul mainilor sau asamblarea si dezasamblarea unor obiecte. Tanjesti dupa droguri, esti depresiv, dormi excesiv, senzatie de foame.

2. Cocaina



Cocaina este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos central. Ofera stari euforice si energie, suprimand apetitul. Efectul sau dureaza de la 20 de minute la cateva ore, in functie de canitate, puritate si mod de administrare. Primele semne sunt hiperactivitatea, nelinistea, tensiunea crescuta si euforia. Aceasta din urma este adesea urmata de stari depresive, disconfort si pofta de mai multa cocaina. Alte efecte sunt convulsii, paranoia, impotenta, care se accentueaza o data cu frecventa utilizarii.

1. Heroina



Tot opioid de natura, heroina este substanta care da cea mai periculoasa dependenta. Scopul ei initial era unul medical. Inlocuind endorfinele din corp, heroina da o stare generala de bine, iar euforia caracteristica a fost descrisa ca "orgasm la nivel intestinal". Cea mai comuna administare este cea intravenoasa. Starile de tanjit dupa heroina sunt chinuitoare pentru consumatori, iar venele capata leziuni periculoase.

Efectele drogurilor asupra mintii omenesti

Efectele drogurilor asupra oamenilor

                 Dependentii de droguri dorm foarte rar noaptea, dar atunci cand sunt epuizati si mananca foarte putin si neregulat. Persoanele care consuma droguri halucinogene aleg de obicei spatii izolate pentru consum deoarece consumul le produce halucinatii, ii determina sa se inchida in ei, sa perceapa lumea intr-un mod diferit sa ii face incapabili sa poarte discutii normale cu alte persoane. Au tendinta de a se inchide in ei insisi, sa nu mai comunice cu cei din jur, sa isi petreaca timpul alaturi de persoane care consuma la randul lor droguri.

                  Fumatorii de marijuana au adesea aceleasi probleme medicale la nivelul cailor respiratorii ca si fumatorii de tigari. Utilizatorii de marijuana sunt expusi riscului de infectie pulmonara; tusesc, stranuta, fiind raciti mai des decat persoanele care nu consuma acest drog. Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât cele care apar în cazul tabagismului.

                 Cercetarile au evidentiat ca folosirea regulata si pe termen lung a marijuanei poate provoca cancerul mai ales la nivelul gatului si al cailor respiratorii. Marijuana contine un numar mai mare de substante cancerigene comparativ cu fumul de tigara. Un studiu a aratat ca o persoana care fumeaza 5 jointuri pe saptamana primeste in organism la fel de multe substante cancerigene ca si un fumator de un pachet de tigari pe zi.

                Riscul foarte mare si poate , mai important decat cele expuse mai sus, de a se trezi dorinta si apetitul pentru droguri de foarte mare risc, asa cum este heroina. Mult dintre cei care incep cu marihuana ajung sa ia si heroina…iar multi dintre acestia ajung sa nu mai ia nimic…fiindca mor prematur.

               Drogurile sunt substante create artificial de om, fie din plante, fie pe cale chimica. Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruatia neregulata. Din punct de vedere psihic pot aparea: anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia, oboseala extrema, iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si neodihnitor. Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica.

               Marijuana sau hasis – persoana are ochii rosii si luciosi, are intotdeauna un zambet pe buze, este absent la tot ceea ce se intampla in jurul sau si se izoleaza. Manifesta o mare placere pentru dulciuri. O Heroina, morfina si metadona – persoana are ochii foarte luciosi, pupilele mici de tip “ac” si are tendinta de a se scarpina continuu in diferite parti ale corpului. Se afla intr-o continua stare de somnolenta, pofta de mancare redusa care determina scaderea evidenta in greutate, bea multe lichide si manifesta des stari de voma.

               Cocaina/amfetamine – persoana manifesta schimbari bruste si foarte rapide de stare (trece de la o stare de euforie si hyperactivitate, la o stare de apatie). Are o privire foarte clara, vorbeste continuu si in multe cazuri, are buzele si limba foarte palide. Are tendinta de a mesteca continuu, ca si cum ar avea guma de mestecat chiar daca acesta nu are nimic in gura. .

 

Emisiune despre etnobotanice

Mijloacele mass-media se implică în campania de descurajare a consumului de droguri, mai ales prin difuzarea de imagini cu impact asupra tinerilor, avertizându-i astfel asupra consecinţelor consumului de droguri.

http://inregistrari.antena3.ro/view-13_Feb-2011-Sinteza_Zilei_cu_Mihai_Gadea-12.html

Imagini preluate de pe postul TV - Antena 3, din data de 13 februarie 2010.

Definitie

Termenul drog are mai multe accepţiuni. În sens larg desemnează orice substanţă (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcţionării unui organ. În sens restrâns se referă substanţe care provoacă toleranţă şi dependenţă. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanţe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosinţă se transformă în obicei şi care afectează direct creierul şi sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziţia şi gândirea, percepţia şi/sau starea de conştienţă, modificând imaginea asupra realităţii înconjurătoare.

Sursa: Wikipedia